camping

Ei bine azi am fost la munte ,in acelasi loc unde am fost si data trecuta dar de data asta am avut ruta bine stabilita si programul prestabilit iar locurile care le-am vizitat au fost cu totul altele.Sunt franta de oboseala dar stiu ca daca nu postez acum ,iar o sa mai treaca ceva timp in care nu mai povestesc nimic despre etapele in care se desfasoara fobia mea sociala.in ultimul timp am mai iesit singura ,am mai fost si cu prietena mea,am trecut si prin experienta de bottox desi nu e varsta si cazul sa apelez la injectii faciale dar a fost una din marile mele curiozitati si deja facusem o obsesie pt ridurile de expresie atunci cand ma incrunt si atunci cand rad.in fine sa revin la ziua de azi.Azi noapte nu am dormit decat o ora.Am facut oua umplute cu pate de ficat si smantana si masline,chiftele...si surpriza cea mare a fost ca am copt fursecuri in forma de mikey mouse dar dimineata am constatat ca erau tari piatra si nu se puteau rupe decat cu fierastraul.ha ha.insa de la micul dejun pe tema fursecurilor s-a starnit o adevarata veselie caci eu si master si tomochan stiam ca sunt tari si am inceput sa servim pe fiecare ca si cum nimic nu e nelalocul lui.reactia fiecaruia a fost atat de amuzanta incat nu m am putut abtine sa rad cu lacrimi.si ca sa fac o paranteza legat de fobia mea sociala,daca acest lucru s ar fi intamplat in alta imprejurare cum ar fii la bar sa stam toti la masa,cred ca m as fi simtit anxioasa si complexata de moment dar fiind cu toti la prima ora nedormiti,si gasind un loc public cu mese separate ,iar eu stand langa cei cu care m-am acomodat,a fost exact opusul starii acelea de anxietate.am ras cu totii si am dat in mintea copiilor imaginandu ne care ar fii reactia batranilor de la alte mese daca m-as duce sa ii servesc.aici sunt fabuloasele fursecuri inainte de a trece prin cuptor spre pietrificare